De ce catolicii si ortodocsii nu sarbatoresc Pastele in aceeasi zi
Astazi, aproximativ doua miliarde de crestini sarbatoresc Pastele. Dupa cum foarte bine observam, nu toti crestinii fac asta si astfel apare intrebarea “de ce”. Vom afla in randurile de mai jos de ce catolicii si ortodocsii nu sarbatoresc Pastele in aceeasi zi.
Explicatia este una destul de simpla insa voi incerca sa o aprofundez. Catolicii stabilesc data Pastelui dupa Calendarul Gregorian iar ortodocsii dupa Calendarul Iulian. Trebuie precizat ca Biserica Ortodoxa stabileste celelalte sarbatori dupa Calendarul Gregorian si nu dupa cel Iulian, cu exceptia sarbatorilor corelate cu Pastele, cum ar fi Inaltarea.
Bisericile Catalolice si Protestante stabileau data Pastelui tinand cont de Pesach, o sarbatoare iudaica instituita in amintirea iesirii poporului lui Israel din robia egipteana, sub conducerea lui Moise. Pastele crestin trebuia sa aiba loc dupa aceasta sarbatoare insa bisericile nu prea mai tin cont de aceasta regula. In plus, toate bisericile crestine au pus problema stabilirii unei date comune in care sa aiba loc Pastele, la fel ca cealalta mare sarbatoare, Craciunul.
Pastele Catolic si cel Ortodox cade in aceeasi zi, de regula, atunci cand prima luna plina de dupa echinoptiu cade tarziu, dupa 3 aprilie. S-a intamplat asta in 2010, 2011 si 2014 si se va mai intampla in 2017 si 2034.
Revenind la calendare, in urma cu doua milenii, crestinii foloseau Calendarul Iulian, creat de Iulius Caesar, deoarece era cel care se plia cel mai bine pe “calendarul astronomic”. S-a observat insa ca acesta nu este perfect si ca in timp anotimpurile se decaleaza. Calendarul Iulian este cu 11 minute prea lung.
Asa a aparut nevoia reformarii acestui calendar iar Papa Grigore al XIII-lea a facut acest pas in 1582, dandu-i numele sau. A facut si o corectie de 13 zile, pe care le-a taiat pur si simplu din calendar, pentru ca echinoptiul de primavara, care nu mai cadea pe 21 martie, sa pice in data convenita de preoti in anii 300.
In acel an avusese deja loc Marea Schisma, astfel incat decizia Papei nu putea influenta Biserica Ortodoxa, iar aceasta a functionat pana in perioada interbelica dupa vechiul calendar. In 1923 a fost convocat un sinod al Bisericilor Ortodoxe care a trebuit sa ia o decizie controversata.
Majoritatea statelor crestine devenisera laice si adoptasera Calendarul Gregorian. Printre ele se afla si Romania. Biserica simtea ca se rupe de societate prin utilizarea unui alt calendar astfel incat s-a luat hotararea sa se treaca la Calendarul Gregorian, cu exceptia stabilirii datei in care va avea loc Pastele si sarbatorile corelate lui.