Diferentele dintre doctrinele politice de stanga si de dreapta
Termenii de stanga si dreapta, in ceea ce priveste ideologiile politice, isi au originea in Revolutia Franceza din 1789, cand cei care il sprijineau pe rege, stateau in partea dreapta a Adunarii, iar cei care sprijineau formarea Republicii stateau in stanga. Aceasta modalitate viza simplificarea procedurii de vot. De aici si tendinta partidelor de stanga de a sprijini revolutiile si de a rasturna ordinea de drept.
Principalul exponent al dreptei este liberalismul caruia i se alatura conservatorismul si crestin-democratia. De partea cealalta, principalul curent politic de stanga este socialismul. Acestuia i se alatura ecologismul.
Diferente intre partidele de stanga si cele de dreapta
Intre stanga si dreapta exista numeroase diferente in ceea ce priveste pozitionarea lor fata de diverse teme, cum ar fi economia, religia, raportul dintre individ si stat, egalitatea intre indivizi, ordinea sociala etc.
Economie minimala vs. economie controlata de stat. In ceea ce priveste economia, doctrinele de dreapta sustin o implicare minimala a statului si incearca sa stimuleze reglarea economiei de piata prin mecanisme proprii, cum ar fi cererea si oferta, avand tendinta sa se limiteze in a controla concurenta dintre competitorii economici, dorind astfel sa evite monopolul si practicile neloiale. De partea cealalta, stanga militeaza pentru o economie controlata de stat, partial sau total.
Egalitate de sanse vs egalitate de rezultat. Raportandu-se la individ, stanga incurajeaza egalitatea de rezultat, cu alte cuvinte, toti oamenii ar trebui sa aiba aceeasi stare materiala pentru a nu exista discrepante majore, indiferent de capacitatea si efortul individului de a contribui la buna-starea lui. Doctrinele de dreapta incurajeaza egalitatea de sanse, oferindu-i individului toate conditiile pentru a evolua, stimuland competitia, argumentand ca aceasta e singura cale ce garanteaza progresul societatii.
Te-ar putea interesa si: Ce este statul de drept
Lege vs cultura. O alta tema ce creeaza diferentieri de pozitionare este raportul dintre lege si cultura. Cei de dreapta sustin ca legea ar trebui sa aiba ca izvor cultura pentru ca prima e creeata de oameni si doar prin cultivarea acesteia putem avea legi corecte.
De partea cealalta, stanga sustine, de asemenea, cultura, insa aceasta trebuie pusa in plan secund fata de lege, iar activitatile culturale trebuie sa se desfasoare intr-un cadru legal, atent “supravegheat”.
Pozitia fata de religie. In ceea ce priveste religia, stanga are mereu tendinta de a o interzice, pe cand dreapta incurajeaza cultele religioase, atata timp cat acestea nu incalca ordinea sociala sau legea.
Ordinea de drept. Partidele de dreapta sunt orientate, mai mereu, pe mentinerea formei de guvernamant si a ordinii de drept, pe cand cele de stanga incureajeaza reformele si simt mereu nevoia unei schimbari.
Lupta formatiunilor politice de a castiga atat electoratul de dreapta, cat si pe cel de stanga, face ca majoritatea partidelor mari din Europa sa fie greu de catalogat ca fiind dintr-o anumita familie politica, in ciuda titulaturii lor.
Partidele mici, in general, sunt mai usor de reperat in spectrul politic deoarece sunt partide de “nisa”, avand foarte putine mesaje electorale, in general nationaliste sau, mai nou, ecologiste.