Istoria Festivalului de Film de la Cannes
Festivalul de Film de la Cannes este în prezent cel mai prestigios festival de acest gen din lume. Anual, sute de cineaşti se luptă pentru a obţine măcar o nominalizare, iar alţi câţiva spera să obţină unul dintre trofee.
Favoriţii au însă mereu emoţii pentru că spre deosebire de alte festivaluri sau premii cinematografice, aici e loc tot timpul de surprize.
Vă întrebaţi probabil de ce a fost ales Cannes-ul pentru a găzdui cel mai mare festival de film din lume. Vorbim totuşi de un oraş care nu este nici macar in primele 20 din Franţa, ca populaţie. Nu ştiu dacă există un răspuns, însă nimeni nu putea şti acum aproape 100 de ani că festivalul va deveni cel mai important.
Scopul lui era acela de a îl depăşi pe cel din Veneţia sau pe cele din ţările ostile politic francezilor. Trebuie să recunoaştem că acesta este unul dintre puţinele efecte pozitive ale regimurilor totalitare din perioada interbelică.
Fascismul prinsese avânt înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Italia avea cel mai prestigios festival de film din lume – cel din Veneţia – care în momentul de faţă este al treilea, în opinia mea.
Chiar dacă mulţi lideri politici nu dădeau doi bani pe industria filmului, aceştia îi recunoşteau meritul de a mobiliza masele şi foloseau festivalul veneţian pentru a promova filmele fasciste sau naziste. Ca răspuns, francezii au pus bazele Festivalului de la Cannes.
Începuturile Festivalului de Film de la Cannes
Festivalul de la Cannes are ca origine un scandal diplomatic născut în 1938, în urma ignorării filmului „La Grande Illusion”, regizat de Jean Renoair, văzut de criticii vremii ca principalul favorit al Cupei Mussolini (vechea denumire a Festivalului de la Veneţia), dar care pur şi simplu a pierdut în faţa filmului german Olympia.
La aflarea rezultatelor, francezii, englezii şi americanii s-au retras din juriu ca protest împotriva implicării politicului în cenzurarea exprimarii artistice în favoarea manipulării ideologice.
Filmul lui Renoair erau unul care milita împotriva războiului, iar scandalul a fost amplificat după ce acesta a fost interzis in Germania şi Italia.
În decursul aceluiaşi an, s-a format un grup de lobby care a mers la Guvernul Francez pentru a pune bazele unui festival alternativă în Franţa.
Deşi guvernului îi surâdea ideea, acesta a stopat orice demers în acest sens de teama de a nu îl mânia pe Mussolini şi de a nu da naştere unui război care să se mute de la nivelul declaraţiilor în câmpul de luptă.
Printre cei care au venit cu această idee se afla şi inventatorul cinema-ului Louis Lumiere. Aceştia au avut câştig de cauză şi prima ediţie a fost programată pentru 1 septembrie 1939, la sfârşitul sezonului turistic, însă nu a avut loc decât noaptea inaugurală. A doua zi a pornit războiul iar festivalul a fost anulat.
Prima ediţie a Festivalului de Film de la Cannes
După terminarea războiului, ideea organizării unui festival de film în Franţa a prins din nou contur. Locaţia a rămas Cannes-ul, iar prima ediţia începută şi terminată a avut loc în cazinoul de iarnă a lui Lumiere. Acesta a avut onoarea de a fi preşedintele juriului. Porţile festivalului s-au deschis pe 20 septembrie 1946.
Printre filmele aflate în competiţie s-au aflat „Notourious” de Alfred Hitchcock, „Beauty and the Beast” de Jean Cocteau, „Rome Open City” de Roberto Rossellini şi „Make Mine Music” de Walt Disney.
Francezii au lăsat orgoliile de o parte şi i-au acordat unul dintre premii italianului Roberto Rossellini. Astfel de momente au întărit faima acestui festival.
În continuare
Succesul primei ediţii a făcut posibilă ediţia a doua care a fost mutată în clădirea Centrului Naţional al Cinematografiei.
Ca o constatare, la primele ediţii, festivalul nu era decât o oportunitate a publicului de a vedea filme şi nu neapărat o competiţie din care cei mai buni să culeagă laurii. Ca dovadă, mai toată lumea pleca acasa cu un trofeu în mână.
Din cauza problemelor financiare, editia din 1948 nu a avut loc, însă cea din 1949 a fost organizată, urmând să se sară peste cea din 1950. Din fericire, toate ediţiile următoarea au avut loc.
Cele mai râvnite premii
Până în 1954, cel mai râvnit premiu al Festivalului de Film de la Cannes era numit Grand Pix. La ediţia din 1955 şi-a făcut apariţia Palm d’Or-ul, care a fost acordat până în 1963. Timp de 10 ani, din 1964 până în 1974, Grand Prix-ul şi recâştigat locul pentru a rivaliza din nou cu Palm d’Or-ul, reacordat din 1975. De atunci se oferă în fiecare an.
