O scurta istorie a avortului în SUA
În ultimele zile s-a făcut o tevatură imensă în presa din România şi cea din întreaga legată de „interzicerea” avortului în Statele Unite ale Americii.
În realitate, lucrurile stau puţin diferit. Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii nu a interzis avortul ci doar a revocat hotărârea „Roe v. Wade” din 1973, care garanta de aproape o jumătate de secol dreptul americancelor de a avorta.
Concret, fiecare stat amerian are acum dreptul să legifereze avortul aşa cum doreşte. Poate să îl interzică complet, poate să îl permită fără restricţii sau poate să îl permită în anumite limite.
Sunt deja state care au decis să interzică avortul dar şi state, printre care California, New Mexico și Michigan, care au anunțat deja planuri de a menține dreptul la avort în constituțiile lor. Desigur, vor fi şi state care vor impune limite.
Pentru a înţelege contextul în care s-a creat polemica legată de avort în SUA, consideram că e nevoie să enumerăm câteva repere socio-istorice.
1821. Conneticut – primul stat american care transformă avortul în infracţiune
Până începutul anilor 1800, avortul era practicat pe o scară largă în mai toate statele americane şi nu neapărat în condiţii sanitare adecvate. Multe femei îşi provocau singure avortul spontan prin ingerarea unor amestecuri de plante, punându-se de multe ori singure în pericol.
În 1821, statul Conneticut a fost primul stat american care a interzis aceste practici şi le-a transformat în infracţiuni. Orice persoană care furniza sau lua aceste substanţe în scopul de a provoca avortul erau pedepsite.
1857. Cruciada Medicilor Împotriva Avortului
În 1857, avocatul anti-avort Horatio Storer a pornit o mişcare care transmitea ideea că toate avorturile sunt acte criminale, iar legea nu e suficient de aspra pe această temă.
Acesta a condus ulterior un comitet pentru a investiga avorturile în statul Massachusetts.
Mişcarea lui a primit mai târziu denumirea Cruciada Medicilor Împotriva Avortului (Physicians’ Crusade Against Abortion) şi e considerată responsabilă pentru creşterea numărului de lege de la finalul anilor 1800 care incriminau avortul.
Una dintre legile care au fost oarecum generate de această mişcare este Legea Comstock din 1873 care a interzis printre altele trimiterea prin poştă a unor materiale informative legate de măsuri de contracepţie sau avorturi.
1900. Avorturile erau ilegale în toate statele
Mişcarea antivort a înregistrat un real succes. La începutul anilor 1900, toate statele americane interziceau avortul dar în maniere diferite.
Unele statele îl interziceau complet, altele permiteau avortul în anumite situaţii. Spre exemplu, unele state permiteau avortul în situaţiile în care acesta era necesar pentru a proteja vieţile femeilor.
1921. Liga Americană pentru Controlul Naşterilor
Din cauza interzicerii avorturilor şi a lipsei de informări legate de măsurile de contracepţie, depresia în rândul femeilor care purtau sarcini nedorite a crescut. Multe dintre femei au murit ca urmare a unor avorturi greşite
Din acest motiv, în 1921, Margaret Sanger a înfiinţat Liga Americană pentru Controlul Naşterilor. În 1942, organizaţia urma să devină Planned Parenthood Federation of America.
În 1955, Planned Parenthood a ţinut o conferinţă cu tema Avortul în SUA. Discuţiile de la această conferinţă au fost publicate în 1958 şi au stârnit o discuţie naţională despre necesitatea reformării legilor avortului.
1960. Mişcarea pentru Drepturi Egale
În anii 1960 intră pe scena politică din SUA Mişcarea pentru Drepturi Egale (Equal Rights Movement). Aceasta a reuşit să dea un impuls discuţiilor legate de avort şi să ceară mai multe drepturi pentru femei.
Preşedintele John F. Kennedy a format o comisie care să îl consilieze în legătură cu problemele referitoare la femei, semn că vocea lor devenea din ce în ce mai importantă.
În decurs de doar câţiva ani s-au făcut mai multe progrese legate de drepturile femeilor decât se făcuseră în secolul anterior.
În 1963 s-a înfiinţat în San Francisco The Society for Human Abortion. Aceasta a făcut abstracţie de legile existente şi a reînceput informarea femeilor în legătură cu măsurile de contracepţie şi avort.
Ca urmare a acestor eforturi, în 1967, Colorado devine primul stat care dezincriminează avortul în cazurile de viol, incest sau în cazurile în care sarcinile ar duce la o dizabilitate fizică permanentă a femeilor.
La scurt timp, statele California, Oregon şi Carolina de Nord au preluat exemplul statului Colorado.
1970. Statele americane extind drepturile la avort
Eforturile făcute în anii `60 au făcut ca în anii `70, femeile să obţine mai multe drepturi legate de avort, în mai multe state americane.
În 1970, Hawaii a devenit primul stat care a legalizat pe deplin dreptul la avort la cererea femeii.
Tot în 1970, New York a permis avortul până în a 24-a săptămână de sarcină. Legi similare cu cea din New York au fost adoptate la scurt timp şi în Alaska şi Washington.
Până la finalul anului 1972, 13 state americane aveau deja legi mai permisive privind avortul. De exemplu, Mississippi permitea avortul numai în caz de viol sau incest, iar Alabama şi Massachusetts permitea avortul doar în cazul în care sănătatea femeii era pusă în pericol.
1973. Cazul Roe vs. Wade
În 1971, cazul Roe vs. Wade a ajuns în faţa Curţii Supreme a Statelor Unite ale Americii.
O femeie însărcinată şi necăsătorită din Texas, care s-a prezentat în faţa instanţelor sub numele Jane Roe (ulterior s-a dovedit că o chema (Norma McCorvey), a contestat o lege de stat care îi interzice unui medic să facă avorturi cu excepţia cazului în care viaţa femeilor e pusă în joc.
În 1973, Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a decis în favoarea femeii, iar avortul a fost legalizat în toate statele americane.
Decizia Curţii Supreme a garantat practic până ieri protecţia constituţională federală a drepturilor la avort.
1981. Cazul Bellotti vs. Baird
În 1981 Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a decis în cazul Belloti vs. Baird că minorele însărcinate pot cere avortul fără acordul acordul sau notificarea părinţilor.
