Scurtă istorie a cinematografiei

Vicent Van Gogh spunea că “lucrurile măreţe nu se fac din impuls, ci dintr-o serie de lucruri mărunte adunate laolaltă”. Aşa a apărut cinematografia, clădindu-se pe lucruri mărunte, în timp.

Într-o zi de iarnă, în restaurantul “Grand Café“ din Paris, se întâmpla un miracol, avea loc prima proiecţie cinematografică în public şi odată cu ea se năşteau o nouă industrie şi o nouă artă.

Primul film proiectat se numea “La Sortie de l`usine Lumiere a Lyon”. Era 28 decembrie 1985 când imaginile captate de aparatul fraţilor Lumiere prindeau, pentru prima dată, viaţă.

Povestea a continuat şi, din fericire, continuă să se scrie. Cu timpul, după prima proiecţie, în cinematografie, au mai fost descoperite trucajul, montajul, filmul cu sonor, apoi cel color pentru ca în prezent să ne putem bucura şi de filmul 3D.

Semnificatia cuvantului cinematografie

“Cinematografie” e un cuvânt de origine franceză şi înseamnă, din punct de vedere etimologic “scrierea mişcării” – de la cuvintele “cinematique” (mişcare) şi “graphie” (scriere.) La început, filmul a fost privit cu amuzament şi tratat cu dispreţ de oamenii serioşi. Nimeni nu anticipa ceea ce urma să se întâmple.

… istoria filmului continua …

Se poate spune că primul promotor al noii arte a fost Louis Lumiere.

El realizează primele filme alegându-şi subiecte mai întâi din propria fabrică de aparate de fotografiat, apoi din viaţa de familie pentru a ajunge să pună pe peliculă evenimente din viaţa cotidiană, devenind astfel primul operator de actualităţi, punând bazele jurnalului de actualităţi, reportajului sau documentarului.

Tot el realizează primul montaj de film prin unirea a patru filme cu durata de un minut despre activitatea pompierilor (ieşirea cu pompa, punerea în baterie, atacul focului şi salvarea).

Primul regizor de film a fost însă Georges Melies, un om bogat ce conducea teatrul Robert Houdin. Filmele sale nu se deosebeau de cele ale predecesorului său, însă el venea cu un element de noutate, trucajul.

Filmând un omnibuz pe stradă, aparatul se blochează. Repornindu-l pentru a continua filmarea, prin acel loc trecea în acel moment un dric. Developând apoi filmul şi proiectându-l observă un fenomen spectaculos, un omnibus se transformă brusc într-un dric. Acesta este primul trucaj cinematografic.

Dacă vorbim de începuturile cinematografiei, nu putem uita de Leon Goumont, un producător de aparate de filmat şi proiecţie, cercetător în domeniul adaptării sunetului şi culorii filmului şi nu în ultimul rând producător de filme. În studiourile lui, Emil Coh realizează primul desen animat.

Odată cu creşterea interesului spectatorilor pentru noua artă apar şi sălile, numite cinematografe, în care se proiectează peliculele şi odată cu ele şi primele studiouri cinematografice în care se realizează până în 1927 filmele mute.

… istoria filmului continua…

Tehnica cinematografică se dezvoltă foarte repede şi în 1927 se realizează primul film cu sonor folosind sistemul Vitaphone, unde înregistrarea se făcea pe placă de gramofon pentru ca mai apoi să se renunţe la acest sistem în favoarea celui cu înregistrare optică pe film. La începutul anului 1940 se fac primele încercări de înregistrare magnetică prin aplicarea pe peliculă a unei piste magnetice.

După cum ştim, primele filme nu au fost doar mute ci şi alb-negru. Nu mulţi ştiu însă că primele încercări în ceea ce priveşte apariţia filmului color au fost făcute chiar de Fraţii Lumiere. Ei au colorat una din pelicule manual, dar nu putem vorbi de film color ci mai degrabă de unul colorat.

Datorită faptului că era o muncă destul de costisitoare, aceştia creează sistemul “Autochrome” prezentându-l pe 17 decembrie 1903 însă acesta nu a prea avut succes. 20 de ani mai târziu, mai exact în 1920, americanii pun la punct un procedeu de realizare a filmului color numit “Technicolor”.

În 1929 fabrica de peliculă AGFA scoate pe piaţă prima peliculă color. Acest lucru ajută foarte mult la realizarea producţiilor de film color.

După 1929, cinematografia a trecut prin mari încercări. În perioada 1929-1933 umanitatea a trebuit să îndure o criză economică de mari proporţii pentru ca mai apoi, din 1939 până în 1944, să treacă prin cel de-al Doilea Război Mondial. Imediat după război, industria cinematografică a cunoscut o înflorire permanentă. Multe filme au avut ca temă cele două evenimente.

De curând au apărut producţiile 3D şi nimic nu ne dă de gândit ca evoluţia cinematografiei se va opri aici astfel putem spune că istoria filmului se scrie încă şi într-un fel sau altul, participăm cu toţii la scrierea ei.