VIDEO. Proteste prodemocratice de amploare în Hong Kong
Mii de persoane protestează astăzi, 17 august 2019, în trei zone din Hong Kong, în a 11-a săptămână de manifestaţii prodemocratice. The Guardian, Reuters şi alte publicaţii media scriu că s-a ajuns la un punct în care există riscul unei intervenţii militare chineze.
Protestatarii cer eliberarea Hong Kong-ului de sub influenţa Chinei şi alegeri libere.
Situaţia este una tensionată, cu implicaţii majore la nivel internaţional. Recent, Donald Trump a catalogat manifestaţiile ca fiind „revolte violente”, iar intervenţia Chinei ar fi justificată, revenind la câteva ore distanţă pentru a face un apel la dialog.
China pare a fi dispusă să intervină militar pentru a nu îşi pierde influenţa în Hong Kong. Ieri, 16 august, armata chineză a avertizat că poate ajunge în doar zece minute în provincia autonomă Hong Kong.
Federica Mogherini, şefa diplomaţiei europene, a îndemnat printr-o declaraţie făcută astăzi ca părţile să înceapă un „dialog larg şi inclusiv”, pentru ca situaţia din Hong Kong să se liniştească.
Cum au început protestele din Hong Kong
Protestele prodemocratice din Hong Kong durează de aproximativ trei luni şi au izbucnit ca o reacţie la un proiect de lege care ar facilita extrădările în China.
Până în prezent au fost reţinuţi aproximativ 700 de protestatari, iar mulţi dintre ei sunt deja inculpaţi.
Administraţia de la Beijing prezintă protestele din Hong Kong ca fiind „indicii privind terorism”. „Demonstraţiile radicale din Hong Kong au devenit frecvent extrem de periculoase, înregistrându-se atacuri la adresa poliţiei, lucru care constituie o infracţiune gravă şi conţine indicii privind terorism”, a declarat Yang Guang, purtătorul de cuvânt al Departamentului chinez pentru Afacerile provinciilor Hong Kong şi Macao.
Ce statut are Hong Kong faţă de China. Scurtă istorie şi originea conflictelor
Hong Kong este o regiune autonomă de pe coasta de sud a Chinei, care are o istorie aparte. În 1842, împăratul Chinei a cedat Marii Britanii controlul unei insule numită Hong Kong cu scopul de a construi un port pentru navele comerciale. Se întărea comerţul dintre cele două state, dar şi între acestea şi alte state.
Cu aproximativ o jumătate de secol mai târziu, în 1898, Marea Britanie a încheiat un tratat cu China prin care britanicii au concesionat pentru 99 de ani insula şi câteva zone din jurul ei.
În felul acesta Hong Kong a ajuns unul dintre cele mai mari porturi comerciale din lume, iar orasul a devenit un centru financiar de prim rang internaţional. Populaţia a explodat pur şi simplu.
Interesul Chinei pentru a relua controlul asupra regiunii a crescut, iar in 1997 teritoriul a fost retrocedat de chinezi, fiind condus de un magnat chinez ales de Beijing.
China şi Marea Britanie au purtat discuţii privind viitorul Hong Kong-ului cu mulţi ani înainte de acest moment. Acestea s-au finalizat sub formula „o ţară, două sisteme”, care presupunea ca regiunea să devină parte a Chinei comuniste, păstrându-și însă un anumit grad de autonomie manifestat prin sistemul economic capitalist, independența sistemului judiciar, libertatea comerțului și libertatea de exprimare.
Conflictele n-au încetat, iar în 2007 China a promis că din 2017 Hong Kong-ul îşi va alege singur liderul, iar din 2020 va putea să îşi voteze şi parlamentarii.
Spiritele s-au mai calmat, iar şapte ani mai târziu, în 2014, China şi-a retras promisiunile, ajungându-se în cele din urmă la protestele din acest moment.
