Cine mosteneste in lipsa unui testament
In actuala legislatie romaneasca exista trei feluri de succesiuni, sau mosteniri, asa cum se numesc acestea popular. Avem pe de-o parte mostenirea testamentara, adica efectuata in prezenta unui testament, mostenirea legala, adica efectuata in lipsa unui testament, si mostenirea mixta, o combinatie intre cele doua.
Trebuie spus ca testamentul nu ii ofera testatorului puteri depline in a isi numi succesorii decat in lipsa anumitor mostenitori, numiti rezervatari. In prezenta acestora, testatorul nu poate dispune decat de o anumita cota din averea sa, numita cotitate disponibila. Daca exista atat un testament cat si astfel de mostenitori, atunci se pune problema succesiunii mixte.
In articolul de fata vom vor vorbi doar de mostenirea legala, adica vom exclude existenta vreunui testament. Voi raspunde si la intrebarea „ce cote mostenesc acestia”.
Cine sunt mostenitorii legali
Sau mai exact, cine ar putea veni la mostenire in lipsa unui testament. Acestia sunt descendentii si ascendentii in linie dreapta, colateralii pana la gradul patru de rudenie si sotul. Despre stabilirea gradelor de rudenie am vorbit intr-un articol anterior. E bine sa il cititi daca nu sunteti familiarizati cu subiectul.
Descendentii in linie dreapta sunt copiii si copiii copiilor celui decedat. Ascendentii in linie dreapta sunt parintii, bunicii si strabunicii, eventual stra-strabunicii. Colateralii sunt fratii, copiii si nepotii fratilor, unchii, copiii si nepotii acestora. Trebuie spus ca daca in cazul ascendentilor si descendentilor in linie dreapta nu exista limita de grad, in cazul colateralilor, acestia pot veni la masa succesorala, in temeiul legii, doar pana la gradul patru de rudenie. Ca atare, nepotii unchilor nu pot mosteni decat in baza unui testament.
Cine vine efectiv la mostenire in lipsa unui testament
Pentru a impiedica faramitarea excesiva a mostenirii, nu toti cei enumerati mai sus vor primi cate ceva din averea celui decedat. Am risca astfel ca acele particele primite sa fie infime si de-a dreptul de neluat in calcul. Practic am asista la o risipire in van a mostenirii.
Legiuitorul a impartit mostenitorii in patru clase succesorale carora li se alatura si sotul. Daca exista mostenitori din prima clasa, cei din clasele inferioare vor inlaturati. Daca nu exista mostenitori din prima clasa, atunci vor veni cei din clasa a doua la succesiune si tot asa. Sotul va veni la mostenire cu oricare din aceste clase insa cota lui va diferi.
Mostenitorii din prima clasa sunt descendentii in linie directa, adica copiii si copiii copiilor defunctului, fara limita de grad de rudenie. Mostenitorii din clasa a doua sunt parintii, frati si copiii fratilor pana la gradul patru de rudenie. Mostenitorii din clasa a treia sunt ascendentii ordinari, adica rudele in linie dreapta ascendenta, cu exceptia parintilor, adica bunicii si strabunicii. Ultima clasa e formata din ceilalti mostenitori pana la gradul patru de rudenie, de exemplu unchii.
Sotul va veni la mostenire indiferent de clasa. Singura conditie e sa aiba calitatea de sot la momentul decesului.
Cat vor mosteni succesorii
Sa incepem cu sotul. Daca acesta vine in concurs cu prima clasa, va primi un sfert din mostenire. Daca vine in concurs cu clasa a doua va mosteni tot un sfert din avere daca vine in concurs atat cu parintii cat si cu fratii sau copiii acestora, fie jumatate daca vine in concurs doar cu parintii sau doar cu fratii si copiii acestora. Daca vine in concurs cu una din ultimele doua clase, va mosteni trei sferturi din avere. Aceste cote le gasiti in articolul 972 din Codul civil.
Daca nu exista sot, cei care vin efectiv la mostenire vor imparti averea intre ei, in mod egal cu o singura exceptie, atunci cand in clasa a doua exista si parinti si frati sau copiii acestora. Daca vine la mostenire si sotul, mai intai se da la o parte cota acestuia pe criteriile amintite mai sus, apoi restul se imparte egal intre ceilalti.
ATENTIE! Cand va faceti calcule trebuie sa aveti in vedere daca nu cumva exista mostenitori renuntatori sau nedemni, copii din alte casatorii, un proces de divort etc. In astfel de cazuri, calculele va pot fi date putin peste cap.
Cel mai bine ar fi sa consultati notarul sau un avocat. Puteti pune intrebari si aici insa un raspuns pertinent veti obtine daca furnizati toate informatiile necesare, pe care e posibil sa nu le anticipati. O intalnire fata in fata cu cel care va ofera consultatii juridice e mult mai indicat.
