Cum ar trebui răsplătită diaspora românească pentru exemplul dat la alegerile prezidenţiale

Da, românii din străinătate ar trebui răsplătiţi pentru faptul că au votat masiv la alegerile prezidenţiale. Şi da, au votat masiv, chiar dacă procentual, prezenţa diasporei la urne a fost mică. Am fi ipocriţi să spunem altceva.

Pentru un român din străinătate e mult mai greu să voteze decât pentru unul din ţară care are secţia de vot la cinci minute distanţă. Majoritatea românilor din străinătate au trebuit să meargă zeci de kilometri pentru a vota. Unii au mers chiar şi peste 100 de kilometri. Din punctul ăsta de vedere este profund admirabilă prezenţa lor la urne din toamna trecută. Au votat aproape un milion, adică tot cam atâţia cât au votat în Bucureşti. Nu întâmplător fac paralela între prezenţa în diaspora şi cea din capitală. Veţi vedea mai târziu de ce.

Am zis „toamna trecută„? Din păcate da. Au trecut două luni de la alegerile prezidenţiale şi deja nu se mai vorbeşte de diaspora decât atunci când mai apare la ştiri câte un accident sau ceva similar. Din acest motiv, rândurile de mai jos ar putea avea o importanţă mai mare decât dacă ar fi fost scrise imediat după alegeri.

SĂ NU UITĂM DE DIASPORA ROMÂNEASCĂ! 

Bun. Au votat într-un număr foarte mare. E adevărat că au votat majoritar într-o anumită direcţie dar ceea ce vreau să spun aici nu are nici o legătură cu simpatiile unuia sau altuia. Într-o democraţie trebuie să acceptam rezultatul votului liber exprimat şi nefraudat. Ce facem mai departe? Le mulţumim pur şi simplu pentru spiritul civic arătat şi pentru faptul că nu au uitat că sunt români? Ar fi profund greşit să facem doar asta.

Diaspora românească a arătat că este un organism viu, profund integrat şi ancorat în realitatea românească din interiorul graniţelor. Nu a arătat acest lucru doar acum. Ca atare, politicienii de la Bucureşti ar trebui să îşi aplece atenţia şi asupra lor, nu doar dintr-o obligaţie constituţională şi legală ci şi dintr-o obligaţie morală. Ce ar putea să facă aceştia pentru românii din străinătate:

• să mărească numărul de parlamentari ai diasporei în Parlamentul României
• să rezolve problema vizelor în Statele Unite ale Americii
• să introducă votul electronic
• să diminueze cazurile de sclavie în Europa, în care românii sunt victime
• să elimine cozile de la paşapoarte în perioada în care românii se întorc în ţară, în concedii
• să îmbunătăţească serviciile consulare

Pentru românii din străinătate ar trebui să se facă mult mai multe lucruri însă cele şase probleme de mai sus pot fi rezolvate cel mai uşor dacă cineva şi-ar dori să îşi aplece atenţia asupra lor. Voi explica de ce.

Parlamentari mai mulţi pentru diaspora

România nu se mai poate numi o democraţie reprezentativă atâta timp cât diasporei îi vor fi alocate în continuare doar şase locuri în Parlamentul României, două în Senat şi patru în Camera Deputaţilor. Bucureştiul, spre exemplu, are 42 de parlamentari, 29 de deputaţi şi 13 senatori, în condiţiile în care, la aceste alegeri, în capitală au votat tot cam atâţia români câţi au votat în străinătate, adică în jur de 900.000.

Nu cere nimeni ca diasporei să îi fie alocate 42 de locuri în Parlament, dar o treime sau chiar jumătate din acest număr ar fi rezonabil. Tot rezonabil ar fi ca Bucureştiul să fie reprezentat de un număr mai mic de parlamentari. Putem spune că şi acest lucru ar fi o reparaţie morală, dar una care nu are nici o legătură cu diaspora ci cu faptul că deciziile şi resursele sunt excesiv de centralizate în momentul de faţă în România.

Problema vizelor în Statele Unite ale Americii

Ridicarea vizelor pentru românii care vor să călătorească în SUA este o problemă care se poate rezolva simplu, dar cu riscul pierderii unui capital politic pe care politicienii români par a nu şi-l asuma pentru că probabil nu ştiu să comunice soluţia. În opinia mea, o comunicare bună le-ar putea aduce capital politic.

Care e soluţia? Înainte de toate, ridicare vizelor în Statele Unite ale Americii este o decizie mai mult tehnică decât politică. Mai exact, procentul cererilor respinse în ceea ce priveşte obţinerea vizelor trebuie să fie sub 3%. Ca atare, soluţia firească ar fi ca politicienii români să găsească acea cale care să îmbunătăţească procentul cererilor admise. Pot face acest lucru prin:

1. o mai bună informare a celor care aplică pentru vize în SUA
2. asistarea celor care aplică pentru vize în SUA
3. o comisie intermediară de a aprobare a vizelor în SUA

Foarte multe cereri de obtinere a vizei în SUA sunt respinse doar pentru că formularea nu sunt completate corect. Teoretic, dacă cererile ar fi completate cum trebuie, românii ar obţine vizele. De aici rezultă că românii nu sunt suficient de informaţi despre modul în care trebuie să completeze cererile. Se impune, aşadar o mai bună informare a acestora.

Nu trebuie să ascundem faptul că unii oameni, indiferent de naţionalitatea lor, oricât de bine ar fi informaţi, din neglijenţă sau dintr-o incapacitate de a asimila informaţia, vor greşi completarea formularelor. Din acest motiv, până la ridicarea vizelor, toţi cei care aplică pentru vize în SUA ar trebui asistaţi pas cu pas de un funcţionar român în completarea actelor care vor ajunge la Ambasada Statelor Unite ale Americii.

De asemenea, înainte de a se pronunţa SUA, prin funcţionarii săi, cererile de obţinere a vizelor ar trebui să treacă printr-o comisie intermediară, formată din funcţionari români, care să aprecieze dacă cererile depuse au şanse reale de a fi aprobate. Evident, aceasta nu are cum să îi împiedice pe români să nu se adreseze direct Ambasadei SUA, dar cel puţin, atunci când o vor face vor fi mult mai atenţi la ce acte depun şi la cum le completează.

Introducerea votului electronic

Sunt foarte mulţi români care trăiesc în ţari în care comunitatea de români este mică şi, ca atare, posibilităţile de vot sunt foarte mici, deoarece MAE alege să nu organizeze secţii de vot în ţările respective sau să organizeze prea puţine. Pentru aceştia dar şi pentru ceilalţi români din diaspora, introducerea votului electronic ar fi o soluţie. Nu e deloc o „soluţie imposibilă” deoarece multe ţări au demonstrat faptul că votul electronic este viabil.